Percepem realitatea prin propriile noastre filtre.
De obicei, vedem oamenii cum vrem sa-i vedem, nu cum sunt in realitate. Sunt proiectii ale noastre. A ce vrem noi ca ei sa fie sau a ce suntem noi.
Atribuim un rol fiecarei persoane pe care o intalnim, iar acea persoana va juca, va interpreta in baza acelui rol pentru noi. Ce e in afara lui, corectam sau judecam, spunandu-i celuilalt cum ar trebui sa fie, ce ar trebui sa faca pentru a ne servi in continuare in aceeasi maniera.
Bineinteles ca nu o facem constient. Constient inseamna a-i lasa ceiluilalt libertatea de a fi fara a-l ajusta, a-l „imbunatati” pentru a se potrivi in scenariul nostru.
Daca nu suntem incantati de cum se prezinta, cum se manifesta o persoana ne putem indeparta de ea. Sau daca ne deranjeaza un comportament pentru ca ne afecteaza intr-un fel sau altul, putem comunica acest lucru si pentru asta exista multe variante. Trebuie sa le alegem doar pe cele in acord cu noi, care ne ofera o usurinta in exprimare.
Dar sa-i taiem cuiva din personalitate pentru a se incadra in cutia noastra, e un atac la fiinta sa. Fiecare persoana are ritmul sau, timpul sau in care isi traieste si intelege experientele. Se poate intampla sa ajunga la un progres uimitor intr-o anumita etapa a vietii sale(nu cand vrem noi) sau poate nu in viata asta. Poate sa aleaga acum doar sa repete niste lucruri care sa-i serveasca mai tarziu sau sa se scufunde si mai mult in unele experiente. E alegerea sa si a Sufletului sau, a Esentei sale.
Potentialul pe care il are o persoana poate sa ramana la nivelul de potential acum si exprimat in alta etapa/perioada a vietii sale.
Poti sa ai abilitati creative extraordinare, sa ai un simt artistic incredibil si sa decizi sa lucrezi intr-o corporatie. E rau? E bine? Nu conteaza!
Daca asta este experienta pe care si-o doreste o persoana, o va servi atunci in felul ei.
Fiecare suntem in etapa in care trebuie sa fim. Pare ca deviem uneori de pe traseu dar poate ca tocmai acea „deviere” ne va oferi experiente transformatoare si ne va stabili un nou traseu, unul in acord cu noi, nu cu cei din jurul nostru.
„Binele” facut cu forta sau cand o persoana nu e pregatita sa faca schimbari devine manipulare, control. Si atunci tu ii stabiliesti traseul acelei persoane! Nu si-l alege ea. Ca un pion pe tabla de joc. Tu il muti! Incotro? Unde vrei tu! Unde crezi tu ca e „bine”. Viata lui devine tabla ta de joc. Dar un om nu e un pion. Nu e intr-un joc. E in realitatea sa, cea pe care doreste sa si-o creeze constient sau nu. Si constientizarea vine dupa multe momente/etape/vieti de traire inconstienta sau de netraire uneori. Dar exista o frumusete in a creste, in a ajunge tu pe cont propriu la adevar. La adevarul tau.. cel care te contine pe Tine. A ajunge nu pentru ca te-a tras cineva de mana sau te-a impins de la spate, ci pentru ca tu ai ajuns acolo. Tu prin tine, prin experientele tale, prin constientizarea ta, prin alegerile tale! Tu te-ai realizat pe tine! Si atunci tot ce-a fost nu mai e! Nu cum obisnuiai sa vezi. Experientele capata o noua semnificatie prin prisma celui care ai devenit, al celui care esti!
In schimb, daca iti arogi dreptul de a modela personalitatea cuiva(dupa chipul si asemanarea ta) si de a-i crea experientele, atunci iti asumi si responsabilitatea pentru ce va face in viata sa?
Cu totii am tras intr-o directie sau alta de o persoana dar asta nu are niciodata legatura cu ea ci cu noi. Cu egoul nostru, cu ceea ce nu suportam sa vedem la altii sau credem ca ne afecteaza direct. Nevoia de schimbare e propria noastra nevoie pe care o proiectam asupra altora. Poate avem nevoie sa schimbam, sa transformam unele lucruri la noi sau tanjim dupa alt gen de relatii. Poate e cazul sa ne mutam intr-o alta etapa a vietii noastre si cei cu care interactionam de obicei merg intr-o alta directie. Nu buna! Nu rea! Nu gresita! Ci intr-o alta directie. Vor alt gen de experiente care pe noi nu ne mai servesc.
Drumurile se pot separa la un moment dat. A tine intentionat(cu forta) o persoana langa tine configurandu-i structura, personalitatea pentru a reflecta propriile convingeri arata mai degraba zbuciumul tau interior.
Cand intervii in viata cuiva cu propriile credinte si insisti sa fie adoptate creezi o distantare intre acea persoana si Sufletul sau. In loc sa-si asculte propria chemare si sa fie ghidata in directia sa, iti asculta indicatiile devenind confuza sau ignorand ceea ce simte la un nivel profund. Iar cu timpul, vocea interioara se estompeaza fiind acoperita de activitate mentala si de programele adaugate.
Alegerile tale sunt ale tale, pentru tine nu pentru altii! Te duc catre tine, catre ceea ce iti doresti sa experimentezi la anumite nivele. Iar ceea ce descoperi la tine nu e neaparat valabil si pentru altcineva. Fiecare are propriul sau drum care duce catre sine. Ca se aseamana unele calatorii e normal. Dar o experienta asemanatoare nu implica si aceeasi traire sau aceleasi lectii. Orice persoana are modul sau unic prin care isi intelege experienta.
De aceea, transformarea se produce din interior, atunci cand e timpul sau sa se produca, nu cand e fortata din afara de “bunele”(confuzele) noastre intentii.
Iar atunci cand inauntrul nostru e liniste si bine pe bune atunci si in jurul nostru o sa fie la fel si detasarea pe care o traim o sa se reflecte si la ceilalti. Nu mai e nevoie sa alergam dupa alte persoane. Sa cautam sa imbunatatim dupa tiparele noastre, sa convingem. Nu mai existam in acea constiinta. Atragem ceea ce suntem. Si atunci ceilalti o sa preia anumite lucruri sau o sa vina in intampinarea noastra pentru ca simt in noi relaxarea in fata vietii si isi doresc si ei aceeasi usurinta de a fi fara incordare si lupta cu sine.
Acest articol este protejat de legea dreptului de autor.